Abecedar

Îți amintești?

Obrajii ca piersicuţele,

Ochii care-ți licăreau a uimire, 

Bretonul tuns perfect cu slipiri de aur.

Țineai mânuța cuibărită în mâna mamei,

Cămășuța indigo îți dansa cu vântul fin,

Sub pașii tăi primele frunze țeseau etern covor.

Aripi de fluturi îți împleteau cordeluță de dantelă.

În piept ricoșa murmurul colegilor de clasă.

Pe bancă se odihnea o crizantemă,

Când ai îmbrățișat Abecedarul cu mâinile catifelate

Inima se zbatea ca aripile unui albatros fricos.

Taina cărții te-a învăluit îndată,

Sfios simțeai că acolo zace cel mai mare mister.

Cu degetele ai descris cercuri în chip de literă

Odată vor prinde viață și vei citi un cuvânt întreg.

Ai ajuns acasă cu o crizantema albă în mâna dreapta

Abecedarul era ferecat în ghiozdanul din spate

Și ți-ai întrebat mama: 

Ce înseamnă floare presată?